5 December 2021

FC Bayern Romania

Fan Club FC Bayern Munchen

5 apogee ale lui Jupp Heynckes

JH

Josef ”Jupp” Heynckes – câteva date biografice.
Născut pe 9 mai 1945, la Monchengladbach. Atacant.

Cariera de jucător:

  • Borussia M (1963-1967, 1970-1978), Hannover (1967-1970);
  • 220 de goluri în 369 de meciuri în Bundesliga (al treilea golgheter din istorie, după Gerd Muller și Klaus Fischer);
  • 54 de goluri în 63 de meciuri în cupele europene;
  • 14 goluri în 39 de meciuri pentru naționala germană;
  • Campion mondial (1974), campion european (1972), deținător al Cupei UEFA (1975), campion al Germaniei (1971, 1975, 1976, 1977), deținător al Cupei Germaniei (1973). Cel mai bun golgheter al Cupei Campionilor Europeni (1976), Cupei Cupelor (1974), Cupei UEFA (1973, 1975), campionatului Germaniei (1974, 1975).


  • Cariera de antrenor:

  • Borussia M (1979-1987, 2006-2007), Bayern (1987-1991, 2009, 2011-2013), Athletic Bilbao (1992-1994, 2001-2003), Eintracht F (1994-1995), Tenerife (1995-1997), Real M (1997-1998), Benfica (1999-2000), Schalke (2003-2004), Bayer (2009-2011);
  • Câștigător al Ligii Campionilor (1998, 2013), al cupei UEFA (1979, antrenor secund), campion al Germaniei (1989, 1990, 2013), deținător al Cupei Germaniei (2013);
  • Cel mai buni antrenor din lume din anul 2013.


  • 495 de victorii în Budesliga, ca antrenor și jucător – record.



    Atacantul imposibil de oprit al Borussiei
    A fost unul din liderii legendarei Borussia M, care, prin anii 70, a câștigat mai multe campionate germane, decât Bayern. Debutul său, în divizia superioară, a avut loc pe 14 august 1965, contra Borussiei Neunkirchen (1:1), iar primul gol l-a înscris deja peste 6 zile – în poarta celor din Tasmania Berlin (5:0). În același meci, a făcut prima dublă. În sezonul de debut a înscris de 12 ori. Echipa de atunci era condusă de viitoarea legendă a fotbalului, Hans “Hennes” Weisweiler, care a implementat la Monchengladbach un fotbal de atac, deschis și agresiv. Heynckes, un jucător rapid, tehnic și inteligent, s-a înscris de minune în modelul de joc al antrenorului. Anii 70 sunt, fără îndoială, cei mai buni din cariera lui Jupp-jucătorul. Revenind din Hannover, alături de extraordinarii săi coechipieri Vogts, Netzer, Simonsen, Wimmer, Bonhof si Stielike, bifa o victorie după alta. Din 1970 până în 1978 (sub conducerea lui Udo Lattek din 75), în 226 de meciuri din campionat, a înscris de 168 de ori, adică 0,74 goluri pe meci. Pe parcursul istoriei Bundesligăi, doar Jupp a reușit de două ori să bată 5 goluri într-un meci: 11:0 contra lui Schalke, în sezonul 1966/67, și 12:0 contra Borussiei D, în sezonul 1977/78. Apropo, acest meci rămâne, până în prezent, cea mai mare victorie din istoria campionatului german. Și pe plan internațional Heynckes a fost de neoprit – să ne aducem aminte de acel hat-trick din returul finalei Cupei UEFA, din 1975, contra lui Twente (5:1).

    JH

    Jupp, cel care a întristat naționala URSS.
    Istoria bogată a naționalei germane, probabil că, nu a cunoscut o echipă mai de forță, decât cea, care a câștigat Euro-72. Heynckes excela, alături de Beckenbauer, Muller, Netzer, Maier, Breitner și Hoeness. În finală, bravul detașament german, sub conducerea tehnicianului Helmut Schon, a învins categoric naționala URSS, cu un 3:0. În minutul 28, după șutul lui Heynkes, portarul sovieticilor Rudakov a respins mingea, dar Muller a redirecționat-o în plasa porții – 1:0. Golul doi a avut loc, de asemenea, în mare parte datorită lui Jupp. Wimmer a înscris în minutul 52, după o pasă șmecheră de-a sa. Jupp a participat și la al treilea gol, bătut, din nou, de Muller. După încheierea competiției, UEFA a ales primul 11 simbolic, în care era imposibil să nu fie prezent Heynckes: Rudakov – Dzodzuașvili, Hurțilava, Breitner, Beckenbauer – Hoeness, Netzer, Wimmer – Heynckes, Lambert, Muller.

    Desigur că un loc aparte, în biroul de acasă a lui Heynckes, îl are și mingea cu autografele jucătorilor din naționala, ce a câștigat mondialul din 1974. Jupp a fost în acea echipă, jucând 2 meciuri în turneul final. La începutul anului trecut, aducându-și aminte de bătăliile naționalei germane din prima jumătate a anilor 70, într-o conversație cu mine, Jupp spunea: ”Fotbalul de astăzi este total diferit – mai atletic, mai rapid, jucătorii dispun de mai puțin spațiu și timp și, în general, sunt mai bine pregătiți. Doar că atunci aveam niște executanți grandioși. Ei s-ar fi descurcat de minune și în prezent.”

    Cu Realul pe tron.
    Pe masa de lucru a lui Heynckes sunt două poze din perioada sa de la Madrid. Pe una din ele, Jupp este alături de regele spaniol, Juan Carlos I, pe cealaltă – alături de legendarul di Stefano. De asemenea, în birou este și o copie a trofeului Ligii Campionilor, câștigate cu Real. Heynckes a fost invitat la club după ce madrilenii nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Ottmar Hitzfeld, iar modestul Tenerife, condus atunci de Jupp, a reușit să dea lovitura, ajungând în semifinalele Cupei UEFA, eliminând, pe parcurs, echipe ca Feyenoord sau Lazio. La Real, Heynckes a moștenit munca lui Capello și, împreună cu discipolii săi binecunoscuți, cum ar fi Mijatovic, Illgner, Roberto Carlos, Suker, Hierro, Seedorf, Raul și alții, a câștigat Liga Campionilor. Madrilenii au redobândit acest trofeu după o pauză de 32(!) de ani. Din păcate, finala de pe 20 mai (1:0), de la Amsterdam, contra lui Juventus, a fost ultimul meci al lui Jupp la Real. Echipa a încheiat competiția internă doar pe locul 4, iar tehnicianul german a fost nevoit să plece.

    O legendă la Bayern.
    Jupp s-a născut în orașul, care din 1888, se numea Munchen-Gladbach. Începând cu 1950, denumirea s-a schimbat în Monchen Gladbach, pentru a nu fi confundată cu capitala Bavariei. Și doar în 1960 s-a trecut la denumirea prezentă – Monchengladbach. E simbolic faptul că viața lui Heynckes e legată strâns atât de Monchengladbach, cât și de Munchen. În primul oraș, al său natal, s-a remarcat ca jucător, în al doilea – ca antrenor. El a venit la cârma bavarezilor în 1987, când în echipă deja era Matthaus – apropo, anume Jupp a văzut un mare talent în puștiul de 18 ani și, în 1979, l-a adus pe Lothar la Monchengladbach, din Herzogenaurach. În prima sa perioadă la Bayern, a câștigat două campionate ale Germaniei. Apoi, însă, a avut loc un regres la bavarezi (plecările lui Reuter și Kohler, accidentările lui Brian Laudrup și Aumann), iar în septembrie 1991 Jupp a fost concediat. Ulterior, Hoeness a declarat că această decizie a fost cea mai mare greșeală din cariera sa fotbalistică. A doua oară, Heynckes a venit la Bayern cu 5 etape înainte de sfârșitul sezonului 2008/09 – el a fost chemat să salveze echipa, deasupra căreia, după ”măiestriile” lui Klinsmann, atârna perspectiva de a nu nimeri în Liga Campionilor. Heynckes s-a isprăvit cu obiectivul, iar Bayern a terminat pe doi. Și, în sfârșit, cea de-a treia venire – vara lui 2011. Și dacă, la finele sezonului 2011/12, echipa a fost nevoită să se mulțumească doar cu un ”triptic” de argint, atunci peste un an, acest triptic a fost aurit. Bayernul lui Heynckes a devenit prima echipă germană, ce a reușit, într-un sezon, să cucerească toate cele 3 trofee de club importante. Bavarezii s-au ridicat la acest nivel datorită unui joc intens, dinamic și coordonat, ce a fost implementat de bătrânul Jupp. Urmașul său la Bayern, Guardiola, încă nu a izbutit să atingă acest nivel. Probabil că, dacă nu ar fi fost înțelegerea cu Guardiola, Heynckes n-ar fi plecat. Oricum o fi, Jupp, ca nimeni altul, știe să aleagă momentul potrivit pentru a-și lua rămas bun. Cariera de jucător și-a încheiat-o cu susmenționatele 5 goluri din 12, în poarta Borussiei D, de la Real și Bayern a plecat cu cupa Ligii Campionilor. În plus, a fost decorat cu titlul de cel mai bun antrenor din lume, în 2013.

    JH

    Încă niște date interesante:

  • Heynckes a devenit aș șaptelea antrenor, care a reușit tripla într-un sezon (ceilalți sunt Stein, Kovacs, Hiddink, Ferguson, Guardiola și Mourinho);
  • Jupp este unul din 5 tehnicieni, care au câștigat CCE/UCL cu echipe diferite (alături de Happel, Hitzfeld, Mourinho și Ancelotti);
  • Heynckes a jucat de 3 ori în UCL și, de fiecare dată, echipele sale au ajuns în finală (două dintre care, le-a câștigat).
  • Jupp prietenul
    Tatăl său era fierar, iar mama avea o mică prăvălie. În familie au fost 10 copii, dintre care 9(!) fete. Uneori, Jupp își aduce aminte cum surorile spălau rufele lângă casa, în care trăiau: turnau apă într-un butoi de oțel și o încălzeau pe focul, făcut din rămășițele de carton din prăvălia mamei. Pe scurt, nu duceau deloc o viață de lux. Jupp din copilărie a înțeles ce este munca și avantajul reciproc. Probabil că de asta știe să fie prieten. La câteva zile după ce i-a fost anunțată sentința lui Hoeness, Jupp l-a vizitat, împreună cu soția, și au plecat cu toții la un restaurant de lângă casa lui Hoeness. Evident că știrea s-a regăsit în multe surse germane de mass-media. Jupp știe cu siguranță că un prieten trebuie să-ți fie alături, atunci când treci prin clipe dificile. Heynckess și Hoeness s-au împrietenit încă pe vremurile, când luptau laolaltă în tricoul naționalei. Iar acum, la aniversarea de 70 de ani a lui Jupp, Uli i-a trimis o scrisoare, textul căreia a fost publicat în Kicker, în care spunea că Jupp mereu a fost alături de el, ca o stâncă. Iar Gunther Netzer, felicitându-și amicul, a remarcat omenia sa și a subliniat faptul că această calitate este una, care nu este prezentă nici pe departe la toți, cei din tărâmul meseriei lui Jupp. Nici Matthaus nu a uitat de omagiat. Având în vedere forma fizică excelentă a lui Heynckes, Lothar zicea că-l va felicita cu ocazia împlinirii vârstei de… 55 de ani.

    JH

    Însă cel mai apropiat om pentru Jupp este soția sa, bineînțeles. Deseori, el însuși îi gătește micul dejun, el însuși îi curăță merele și perele de coajă. În 2004, când Iris a fost diagnosticată cu cancer (apropo, împreună au o fiică, pe nume Kerstin), el s-a lăsat de fotbal pentru un an și jumătate și s-a concentrat doar asupra soției.

    ”Îi sunt dator cu multe. Necătând la toate problemele de sănătate, ea mereu a fost un sprijin pentru mine, și mereu a fost alături – și-n anii mei de jucător, și-n cei de antrenor”, declara Jupp. Cândva lui Heynckes i s-a oferit postul de antrenor la națională, pe care l-a refuzat – atunci pentru el a fost mult mai important să fie alături de soția bolnavă.

    sursa: Efim Șainski, sport-express.ru

    Distribuie pe:
    38 Comments
    Inline Feedbacks
    Vezi toate comentariile
    38
    0
    Posteaza un comentariux
    ()
    x