Era primăvară târzie. Vreme bună la Madrid. Frumos și în România, călduț și la noi. Am intrat în redacția Pro TV, unde lucram atunci, dar nu mi-era gândul la muncă. Era și sâmbătă. Prima finală de UEFA Champions League care s-a jucat într-o sâmbătă și pe mine m-a prins “pe tură”. Știam totuși că va trece ușor ziua. Am scris și câteva știri despre meciul pe care îl așteptam cu atâta nerăbdare: Inter Milano – Bayern Munchen, finală pe care suporterii bavarezi o așteptau de 9 ani. Eu doar de doi, pentru că abia în 2008 am descoperit pasiunea pentru Bayern. Tot în 2008 l-am cunoscut și pe Hofi. Vine de la Hofbauer. “Sigur e fan Bayern”, m-am gândit eu cu o logică neexersată. L-am întrebat ca să-mi confirm raționamentul și, firește, am avut dreptate. Cu el am ieșit seara în oraș să vedem meciul. Și cu “super-nasul” Andrei, care avea boală pe Chivu și pe Mourinho.

Ajunși într-un bar blestemat din centrul vechi, (care, culmea, peste ani a devenit casa prietenilor de la Dortmund), ne-am trezit 2 bavarezi și un hater rătăciți în Marea Neagră-Albastră. Peste 100 de oameni, toți uniți de (com)pasiunea pentru Cristi Chivu, care pe atunci bătea mingea în echipa lui “Autobază” Mourinho, Inter Milano. Nici Bayern n-avea mare echipă. Thomas Muller era la pubertate, Robben abia se obișnuia cu noii lui colegi, Hans-Jorg Butt era între buturi, iar în apărare ne lăudam cu Van Buyten și Demichelis, un cuplu de care mulți fani încearcă mai degrabă să uite. Fundaș stânga n-aveam deloc; Pranjic era atât de slab încât antrenorul nostru de atunci, Van Gaal, a folosit în locul lui un copil de 21 de ani, pe Badstuber, care era de meserie central. Și alerga foarte ciudat. Marele Philipp Lahm n-avea cu cine. Căpitanul Van Bommel și Bastian n-au reușit nici ei să încline terenul înspre poarta lor. La Inter au jucat niște băieți: Julio Cesar, Zanetti, Cambiasso, Sneijder sau Eto’o. Dar ne-a bătut “celebrul” Diego Milito, pe care și fanii lui Inter îl mai uită din când în când.

Am pierdut. 2-0 sec; eu și Hofi supărați, Andrei îl înjura pe Chivu… În bar mare bucurie, în sfârșit unul “de-al nostru” a câștigat UEFA Champions League în noul format. M-a durut bucuria ălora mai rău decât loviturile în ușă cu degetul mic de la picior; mai rău decât la dentist! M-am revoltat și, încurajat de bere, i-am zis lui Hofi că eu o să schimb ceva! “Data viitoare când ieșim la meci NOI vom fi mai multi”!

A doua zi m-am trezit tot supărat și, bonus, cu mahmureală. Dar aveam o misiune: să fac un fan-club. Să caut toți oamenii din România care țin cu Bayern. Între timp am aflat că trebuie să strâng 25, cu nume, prenume, adresă, data nașterii și număr de telefon, că să pot creă un fan-club oficial. Pe atunci internetul încă reprezenta o noutate pentru mine. Facebook nici nu făcea încă profit. Am luat-o cu Google: “fani Bayern în Romania”. Puteți anticipa că nu a returnat mare lucru. Totuși, am insistat. Eram familiarizat cu forumul softpedia, un fel de Wikipedia românesc, unde găseai multe minciuni, dar și oameni dispuși să te ajute, pe domenii la care se pricepeau mai mult sau mai puțin. Un fel de ’nea Nelu al internetului. Am căutat “forum suporteri Bayern” pe Google. Și pe la pagina “173” văd ceva relevant unde m-aș fi așteptat cel mai puțin. Pe forumul filelist, un site mult mai bine cunoscut pentru colecția de filme porno. Și nu numai. Pe forumul filelist am întâlnit doi oameni alături de care am simțit că pot să plec la drum. Ștefan și Cosmin erau împătimiți fani Bayern și creaseră un fel de fan-club al lor, acolo pe forum. Discutau despre meciuri, creaseră un mic nucleu în jurul echipei lor favorite. Exact ce-mi trebuia! Le-am spus ideea mea prin mesaje și au răspuns afirmativ. Noi facem un fan-club! Nu eram 25 nici cu toți cei de pe forum. Noroc cu prietenii fiecăruia, care au acceptat să-și dea datele sperând că nu facem credit pe numele lor sau îi înscriem la cine știe ce concursuri de cultură generală, unde să se facă de râs . Nu, noi am fost cinstiti si ne-am urmat visul. Am creat un fan-club!

Doamna Susanne Wolff (Suzana Lupu, pentru cei ce nu vorbesc limba germană), a răspuns zecilor de mail-uri pe care i le-am trimis și ne-a promis că ne ajută. Îi trimiteam pe rând documente Word cu fiecare membru pe care reușeam să-l convingem să intre în fan-club. Am atins 25 pe finalul verii și tot atunci am primit si o veste extraordinară: Bayern Munchen venea în Romania! 3 Noiembrie, la Cluj, se juca meciul cu CFR din grupele UEFA Champions League 2010-2011. Îmi era clar că nu pot rata ocazia de a vedea pe viu echipa noastră. Dar mai aveam multa treabă până atunci. Trebuia să ne facem cunoscuți în Romania. Cosmin și Stefan au muncit enorm și au creat site-ul www.fcbayern.ro. Eram și suntem în continuare foarte mândri de el. Atât de mândri încât l-am scris mare de tot cu rosu pe un banner de 3 metri și l-am cărat la Cluj cu mine în bagaj. Acolo a și luat contact cu primii jucători de la Bayern. David Alaba și Toni Kroos au dat autografe. “Fix anonimii ăștia s-au găsit…”, mă gândeam atunci. Între timp au ajuns băieți foarte mari.

Prin site au aflat de noi mai mulți fani. O parte a reușit să ajungă la Cluj. Printre ei au fost Rareș (care n-a facut mari eforturi, pentru că e din Cluj), Naidin “vericu” de la Craiova și inegalabilul Marian din Arad. Am băut bere la Cluj și cu Cristi Petre, mare fan Bayern și cel care ne-a comentat multe meciuri în Bundesliga la Eurosport. Meciul a fost de vis. Am stat in galeria lui Bayern și am învățat primele cântece din Sudkurwe Munchen. I-am văzut pe Lahm, Schweinsteiger, Muller și Mario Gomez cum s-au distrat cu CFR-ul lui Cîrțu. 4-0, hattrick Gomez și Muller gol pe final. Petrecerea a continuat după meci, dar nu mult că aveam trenul de București la 2 noaptea.

O bucurie am trăit a doua zi dupa meci, când am văzut pozele din ziarul ProSport cu banner-ul nostru agățat pe gardurile stadionului din Cluj. Am simtit că suntem băgați în seamă. Dar cel mai mult ne-am bucurat pe 11 noiembrie, când a venit mesajul oficial de la club: “Felicitări! Fan-clubul FC Bayern România este oficial”! Eram câteva zeci, acum suntem 257 în toată România și îi așteptăm în continuare pe toți cei care o iubesc pe Bayern să ni se alăture.

2011 n-a fost un an bun pentru Bayern, dar noi am reușit să creștem ca număr de membri. Și s-a făcut 2012, tot primăvară târzie, iar trupa antrenată de legendarul Jupp Heynckes a ajuns din nou in finala UEFA Champions League. Atunci, la 2 ani de la finala pierdută cu Inter, visul a devenit realitate. Ne-am întors în barul cu ghinion din Centrul Vechi, însă de data asta cu o trupa mare, peste 40 de oameni care sperau la o mare victrorie. La fotbal n-am castigat, ne-a batut Chelsea, dar în Romania deja se crease fenomenul Bayern. Asta a fost victoria noastră! Și pentru ca povestea să fie completă, în 2013 Bayern a ajuns din nou in finala Champions League. Am schimbat locul și s-a schimbat norocul. La Stadio am sărbătorit primul mare trofeu european din scurta noastră istorie ca fan-club. La restaurant, într-o vitrină securizată se afla o replica a “urecheatei”. Văzând bucuria noastră, șefii de la Stadio au scos cupa din vitrină și ne-au înmânat-o. A fost cireașa de pe tort. NOI ne-am câștigat dreptul de a ridica trofeul în România.

Un alt moment cheie pentru fan-clubul nostru a fost când i-am cunoscut pe Pami si Bogdănel. Doi oameni care au contribuit enorm la continuitatea și dezvoltarea fan-clubului. Ei vedeau meciurile singuri la început. Nu mai știu cum am aflat de ei, dar dupa ce i-am întâlnit pentru prima data la InFusion în București, am știut că acolo va fi casa noastră. Au apărut pe rând Vlăduț, John, Mini, Răzvănel și Andrei. Toți oameni minunați si foarte pasionați de tot ce înseamnă Bayern. Intre timp, comunități importante de fani s-au creat în toată țara. Arad Korps sunt printre cei mai activi, dar și la Timișoara, Iași, Cluj, Sibiu sau Craiova se văd meciurile în grupuri măricele.

Bogdănel a venit cu ideea să ne vedem cu toții. Așa a apărut prima întâlnire națională – Sibiu 2018, în noiembrie. Am umplut un bar cu peste 40 de fani Bayern din toată România. A fost un nou sentiment de succes. Existam și eram mulți! Povestea s-a repetat în 2019 și ar fi continuat cu episodul 3 în 2020 dacă nu venea pandemia peste noi. Între timp Bayern a mai câștigat un trofeu Champions League și 23 în total, de când suntem familia FC Bayern Romania. 23 din 69. Fix o tremie din palmaresul din toată istoria de 120 de ani a clubului a venit de când existăm NOI.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați contribuit la această poveste!

MIA SAN MIA, MIA SAN FAMILIE, MIA SAN FC BAYERN ROMÂNIA! 

 

Radu Borzos,

Președinte FC Bayern România

 

 

 

0 0 vote
Article Rating
7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Adolf
Adolf
13 November 2020 10:41

Multumesc pentru implicare si pentru ca faceti posibile discutii despre echipa noastra!
MIA SAN MIA!

Ribery7
13 November 2020 2:15

Nu stiu ce mi-au citit ochii, dar pagina de facebook a Mannschaft-ului a postat ca Germania va fi in grupa la Euro cu Franta, Portugalia si Ungaria?
Cum e posibil sa existe o asemenea grupa? Si ce sanse avem sa trecem de faza grupelor cu Low selectioner?

Ribery7
13 November 2020 2:13

La multi ani FC Bayern Romania!
Eu personal tin sa va multumesc tuturor pentru munca depusa pe acest site. De 9 ani intru fara eroare de cateva ori pe saptamana pe acest site pentru ca aici pot sa discut despre echipa mea preferata. Multumesc!

palcenina
palcenina
11 November 2020 23:47

La Multi Ani! Felicitari pt munca depusa.

fcdm3
Moderator
11 November 2020 16:21

La cât mai mulți ani fericiți și plini de trofee, FC Bayern Romania!

Last edited 18 zile ago by fcdm3
Razvan9Bayern
11 November 2020 13:34

La Multi Ani FC Bayern Romania!

Subscribe via Email

Introdu adresa de e-mail pentru a primi notificare pentru orice postare noua adaugata pe site

Urmareste-ne pe Facebook
Parteneri
7
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x